Provocare electorală pentru moldoveni: să depisteze penalii „reîncarnați” în listele partidelor

DE Deutsche Welle | Actualizat: 30.04.2021 - 09:26
Provocare electorală pentru moldoveni: să depisteze penalii „reîncarnați” în listele partidelor

La doar câteva ore după ce Parlamentul de la Chișinău a fost dizolvat, partidele au început să-și „împacheteze” ofertele electorale pentru anticipatele din 11 iulie.

SHARE

Partidul pro-prezidențial PAS mizează că va avea majoritate de mandate în viitorul Parlament și a anunțat că va merge de sine stătător în aceste alegeri. Socialiștii pro-ruși își alimentează electoratul cu sperietorile tradiționale: cu NATO, unirea cu România și cu „probleme în Găgăuzia și Transnistria” în cazul victoriei pro-europenilor.

Ajunsă, conform sondajelor, la limita pragului electoral, Platforma DA (foști parteneri de bloc cu PAS) încearcă să impună ideea că „un guvern democratic este imposibil” fără această formațiune. Foarte timid, iese în evidență un partid unionist – PUN, preluat, cu mai bine de un an în urmă, de istoricul și boxerul profesionist, Octavian Țîcu.

Dreapta unionistă a fost fărâmițată, antagonizată și compromisă în special în perioada regimului oligarhic, gestionat de Vladimir Plahotniuc (anunțat, între timp, în căutare). Asta în timp ce toate sondajele arată că segmentul unioniștilor în Republica Moldova crește constant și a ajuns la aproape 23%.

După ce a deservit regimurile Plahotniuc și Dodon, Chicu vrea să fie perceput ca lider pro-european
Momentan, în Republica Moldova sunt înregistrate 68 de partide. Câteva dintre acestea au fost create chiar în perioada frământărilor politice pentru declanșarea anticipatelor. Și-a făcut partid inclusiv ex-premierul Ion Chicu – ministru al Finanțelor sub regimul Plahotniuc și prim-ministru sub regimul Dodon.

Surprinzător, Chicu declară că vrea să construiască un partid care „să dezvolte și să modernizeze Republica Moldova prin consolidarea societății și integrarea țării în Uniunea Europeană”. Asta deși anterior a acuzat în repetate rânduri numeroși oficiali europeni despre care a spus că „au scris și dictat „istoria de succes” a Moldovei după 2009, culminând cu jaful secolului” (celebrul jaf bancar din 2014).

Și-a făcut recent partid, dar rămâne deocamdată invizibil, și Ruslan Codreanu, fost primar interimar de Chișinău, propulsat în funcție, „pe ușa din spate”, în perioada regimului Plahotniuc. Tot recent (în luna martie 2021) și-a creat partid cunoscutul activist Ștefan Gligor – un critic dur al regimurilor Plahotniuc și Dodon, dar și al liderului Platformei DA, Andrei Năstase. Unul dintre fruntașii partidului creat de Gligor, Sergiu Tofilat, este acum consilier prezidențial pe domeniul energetic.

Miza anticipatelor – expulzarea din Parlament a partidelor compromise și care adăpostesc penali


Pe 21 aprilie, Institutul Republican Internațional a făcut public ultimul sondaj (de referință) vizând opțiunea de vot a cetățenilor moldoveni (fără a fi măsurată opțiunea de vot a diasporei și a populației din stânga Nistrului).

Conform acestui sondaj, în cazul alegerilor anticipate, cinci partide ar avea șanse de a accede în Parlament. Este vorba de PAS (33%), PSRM (19%), „Partidul Nostru” (6%), al cărui lider este Renato Usatîi, Partidul „Șor” (5%), al cărui lider este Ilan Șor (condamnat în prima instanță și anunțat în căutare) și Platforma Demnitate și Adevăr (5%). Partidul Democrat gestionat până în iunie 2019 de oligarhul Plahotniuc și condus acum de premierul de atunci Pavel Filip, nu ar mai accede în Parlament. 

Același sondaj mai arată că președintele Maia Sandu se bucură de cea mai mare încredere în rândul cetățenilor – 41%. Ea este urmată în top de socialistul Igor Dodon cu 19%, Andrei Năstase cu 12%, Renato Usatîi – 11%, Ilan Șor – 7% și Vladimir Voronin – 7%.

Dodon râvnește la procentele lui Voronin

Aflat în declin și profund blamat de proprii alegători pentru concubinajul politic cu partidul condamnatului în prima instanță Ilan Șor (principalul figurant în dosarul fraudei bancare), liderul socialiștilor Igor Dodon se declară dispus „să consolideze stânga moldovenească” împreună cu cel pe care, politic, l-a trădat – liderul comuniștilor, Vladimir Voronin.

Pe data de 4 noiembrie 2011, în plină criză politică, Dodon, împreună cu alți doi deputați comuniști (Zinaida Greceanîi și Veronica Abramciuc) au părăsit PCRM-ul condus de Vladimir Voronin.

Treptat, PSRM-ul lui Igor Dodon a asimilat și liderii locali comuniști, și electoratul PCRM. Voronin a reușit să se mențină însă în vizor datorită carismei sale politice și sintagmelor pitorești utilizate, care îl făceau atractiv pentru talkshowurile TV.

Acum, când se cunoaște deja data alegerilor anticipate, Igor Dodon îl vrea alături pe Voronin cu tot cu procentele lui de popularitate ca să „consolideze stânga moldovenească”, deoarece, explică liderul PSRM, „nu trebuie admis ca partidele de dreapta (proeuropene – n.n) să obţină majoritatea parlamentară în urma anticipatelor”.

Dodon susţine că, în pofida criticilor la care a fost supus din partea lui Voronin, el este gata să treacă peste aceste momente şi să accepte „consolidarea forţelor cu scopul de a nu permite dreptei să preia controlul Parlamentului”.

Dodon consideră că această propunere este în avantajul lui Voronin, deoarece aceasta ar fi singura şansă a comuniştilor de a accede în Parlament, pe lista socialiştilor, iar ulterior să-şi creeze propria fracţiune în Parlament.

Mai mult, Igor Dodon a început distanțarea de partidul „Șor”. El a spus că în blocul stângii unite pe care ar vrea să-l creeze nu va accepta nici partidul „Șor”, nici „Partidul Nostru”, condus de Renato Usatîi, Dodon considerându-l pe Usatîi „politician de dreapta”, care are sarcina să o ajute pe Maia Sandu.

Retorica lui Renato Usatîi (un fan al lui Alexandr Lukașenko și, parțial, al lui Putin) s-a schimbat în ultimul an. El încearcă, pe de o parte, să profite de prăbușirea Partidului Democrat din Moldova (care, tradițional, asimila electoratul centrist) și să-i atragă susținătorii dezamăgiți, iar pe de altă parte să ademenească masiv electoratul de stânga, supărat pe Dodon și PSRM.

Citește și: De ce nu recunoaște România genocidul armean: În general, s-a opus Ministerul de Externe

Comportament misterios al procurorului general


Cei din PAS susțin că dizolvarea Parlamentului și declanșarea anticipatelor este doar un început, nu și un motiv de relaxare sau jubilare. „Trebuie să conștientizăm că Dodon, Șor și Plahotniuc își vor uni eforturile în această campanie electorală pentru a lupta împotriva acestei țări. Ei vor încerca să ne divizeze, să inventeze teme false, dușmani falși, vor folosi trucuri murdare pentru a manipula oamenii”, susține deputatul PAS, Radu Marian.

După dizolvarea Parlamentului de la Chișinău, unii analiști politici anticipează inclusiv o ruptură în interiorul PSRM. Din punct de vedere juridic, deocamdată însă, fruntașii partidului din anturajul lui Dodon se pare că nu au de ce să-și facă griji.

Citește și: Un Lamborghini al proxenetului Spaidăr, care a bătut un ginecolog, scos la licitație de stat

Miercuri, procurorul general a refuzat pornirea urmăririi penale pentru uzurparea puterii în stat după ce majoritatea parlamentară PSRM-Șor a încercat înlocuirea judecătorului constituțional Domnica Manole cu Boris Lupașcu, iar anterior a refuzat să înceapă urmărirea penală în cazul presupusei finanțări ilegale a PSRM.

„Este greu de înțeles ce se întâmplă cu procurorul general. Și pentru mine este uneori un mister. Cred că este înconjurat de oameni care au anumite interese. Procuratura Generală nu are voință de a face lucruri mari”, a comentat recent, într-un interviu, consilierul prezidențial pe probleme juridice, Olesea Stamate.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.