Planul de ieşire din carantină al Danemarcei, un posibil exemplu pentru Europa

DE Deutsche Welle | Actualizat: 30.03.2021 - 16:33
Planul de ieşire din carantină al Danemarcei: Un exemplu pentru Europa?

În multe state europene, numărul infectărilor crește semnificativ. Dar există şi ample strategii de redeschidere, precum în Danemarca. Poate funcționa un astfel de plan?

SHARE

Un plan inteligent pe termen lung - mai ales în privinţa actualelor măsuri de combatere a coronavirusului rămâne deocamdată doar un vis pentru germani.

Prezentul le oferă altceva: îndelungate ore de dezbateri între autorităţile federale şi reprezentanţii landurilor cu decizii anulate la puţin timp după ce au fost anunţate. O perspectivă valabilă pentru toată Germania?

Lipseşte cu desăvârşire. Există, în schimb, landuri, oraşe sau comune care încearcă să redeschidă viaţa socială prin modele proprii, în ciuda evoluţiei nefavorabile a pandemiei. 

Cu totul altfel se prezintă situaţia în ţara vecină Danemarca. Aici guvernul social-democrat condus de Mette Frederiksen a căzut de acord cu reprezentanţii tuturor partidelor politice asupra unui ieşiri treptate din carantină. În săptămânile ce vin urmează a fi redeschise tot mai multe sectoare. 

La sfârşitul lunii mai vor fi fost vaccinaţi toţi danezii peste 50 de ani

După Paşte, frizeriile şi alte servicii similare vor fi redeschise în toată ţara. În şcolile primare copiii sunt deja de ceva vreme în clase, urmează acum ca şi restul elevilor să revină parţial la şcoală, alternativ cu cursurile online.

Citește și: Autostrada de centură a Capitalei a început să capete formă și în teren

Vor fi apoi redeschise treptat, la fiecare 14 zile, noi sectoare: terasele restaurantelor şi cafenelelor, întocmai ca şi muzeele şi bibliotecile pot reveni la un program normal din 21 aprillie. Din 6 mai ar urma să fie reluată activitatea şi în interiorul localelor, ca şi în teatre şi cinematografe. 

Şefa guvernului de la Copenhaga - Mette Frederiksen

Şefa guvernului de la Copenhaga, Mette Frederiksen

Cadrul legislativ mai prevede, printre altele, ca persoanele peste 50 de ani să se vaccineze atunci când au posibilitatea pentru ca viaţa socială să fie cât mai lipsită de restricţii.

Dacă planul de vaccinare are succes, atunci această categorie de vârstă va fi fost vaccinată deja la finele lunii mai. O revenire mai amplă la normalitate este posibilă în circa două luni. Va deveni astfel Danemarca un exemplu pentru Europa?

„Eram pregătiţi pentru al treilea val”

Dacă aruncăm o privire asupra cifrelor din Danemarca, aflăm că, în vreme ce în decembrie şi ianuarie infectările cu coronavirus evoluau îngrijorător (cu peste 3000 de cazuri confirmate zilnic la o populaţie de 6 milioane de locuitori), în ultima vreme se confirmă doar câteva sute de noi infectări.

„Am fost în ianuarie şi februarie într-un lockdown strict, pentru că am ştiut foarte din timp că varianta B.1.1.7 va ajunge în Danemarca", explică Viggo Andreasen, matematician la Universitatea Roskilde în discuţia cu DW. "Ne-am pregătit îndelung pentru al treilea val."

Momentan, incidenţa în Danemarca este de 90 la 100.000 de locuitori, în decurs de o săptămână, deci mult mai scăzută decât cea din Germania. La nivel european, Danemarca înregistrează una din cele mai reduse mortalităţi provocate de COVID-19.

Varianta britanică a SARS-CoV-2 nu a determinat o creştere exponenţială a infectărilor precum în Germania. În Danemarca, însă, tulpina B.1.1.7 a fost identificată la aproximativ 93 la sută din noile infectări, iar în Germania la peste 70 la sută din cazuri. Experţii consideră că cifrele sunt rezultatul unei consecvente secvenţieri. Nicio altă ţară nu analizează atât de constant variantele virusului precum Danemarca, reuşind astfel şi să urmărească lanţul infectărilor.

Experţii sunt însă convinşi că unul din cele mai importante puncte din strategia de combatere a pandemiei în Danemarca îl reprezintă testarea.

Citește și: Interlopul Rechinu i-a mulțumit președintelui Mexicului. Nu-i pasă de mandatul de arestare românesc

„Suntem în măsură să testăm zilnic cinci până la opt procente din populaţie", spune Jens Lundgren, profesor de boli infecţioase la Universitatea din Copenhaga, în dialogul cu DW. "Dacă identificăm focare mai mici, atunci testăm intens populaţia din zonă".

Prin comparaţie, în vreme ce în Danemarca sunt testate zilnic peste 300.000 de persoane (jumătate dintre acestea cu teste PCR şi restul cu teste rapide), la o populaţie de 6 milioane de locuitori, în Germania, cu peste 80 de milioane de locuitori, au fost înregistrate 1,3 milioane de teste PCR, în decurs de o săptămână. 

Şi matematicianul Andreasen spune: „Dacă testăm mult, descoperim infectări timpurii, înainte ca acestea să se extindă şi la alte persoane."

În plus, regiunile afectate sunt identificate şi strict controlate. Şcolile din regiuni cu incidenţă ridicată nu au voie să organizeze cursuri în sălile de clasă, mai explică cercetătorul. În săptămânile următoare va conta reacţia rapidă şi consecventă a guvernului danez, dacă cifrele vor evolua din nou în direcţia nedorită.

„Strategia noastră nu este de a stopa complet numărul infecţiilor", precizează Andreasen. "Planul oficial este de a permite o uşoară creştere în săptămânile următoare."

Critică din Germania

Planurile Danemarcei de ieşire din carantină sunt criticate, printre alţii, şi de expertul pe probleme de sănătate, social-democratul german Karl Lauterbach, recunoscut pentru atitudinea de respingere a relaxărilor timpurii.

Într-un mesaj postat pe Twitter, el spune că guvernul de la Copenhaga că face „o greşeală spectaculoasă" şi favorizează „contaminarea", dacă renunţă la restricţii doar pentru că persoanele peste 50 de ani vor fi vaccinate. Mai ales pentru cei tineri, decizia va avea urmări „fatale".

Deşi riscul de a avea o formă mai gravă de COVID-19 este mai redus la această categorie de vârstă, urmările pe termen lung sunt mai pronunţate. 

Evoluţia noilor infectări cu coronavirus în lume

Evoluţia noilor infectări cu coronavirus în lume

Profesorul Lundgren, care şi consiliează guvernul danez, consideră că este puţin prea devreme pentru a vorbi despre o greşeală. „Nu cred că închidem ochii şi aşteptăm minuni. Este pur şi simplu vorba despre un plan necesar pentru a relua viaţa socială", spune omul de ştiinţă. 

„În combaterea pandemiei nu contează doar analizarea infectărilor, care sunt decisive, fără îndoială. Importantă este şi raportarea la această problemă." Vaccinarea tuturor persoanelor cu vârste peste 50 de ani şi continuarea relaxărilor va exclude practic suprasolicitarea sistemului medical, crede cercetătorul. Chiar dacă mai multe persoane tinere se vor infecta în perioada imediat următoare. „Ca atare, deschiderea trebuie să aibă loc cu multă măsură."

Vaccinul şi vremea, motive de speranţă

Şi Viggo Andreasen crede că „guvernul riscă, dar nu riscă exagerat."

Şi el consideră că testarea masivă reprezintă un avantaj: „Pentru că testăm intensiv, ne aşteptăm să identificăm focare şi cazuri mai multe în două săptămâni".

O combatere consecventă în focarele de mici dimensiuni combinată cu intensificarea vaccinării şi efectele sezonale ale încălzirii vremii ar putea opri din timp evoluţia pandemiei. 

Dar Jens Lundgren îndeamnă la cumpătare: "Nimeni nu poate pretinde că dispune de strategia corectă. Cred că încercăm toţi să facem ce este mai bine pentru a îngrădi efectele sociale ale acestei pandemii".

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.