Noua coaliţie politică de la Berlin e divizată în privinţa politicii pentru Europa de Est

DE Deutsche Welle | Actualizat: 28.12.2021 - 08:13
Cancelarul Olaf Scholz şi ministra de Externe Annalena Baerbock

Guvernul federal este divizat în privinţa politicii faţă de Rusia, Ucraina, Europa Centrală şi de Sud-Est şi nu are soluţii. Ecologiştii pledează pentru valori, social-democraţii se prezintă mai pragmatici.

SHARE

În acordul de coaliţie semnat de social-democraţi (SPD), ecologişti şi liberali (FDP), care cuprinde totuşi aproape 180 de pagini, relaţiile cu Europa Centrală şi de Sud-Est şi chiar relaţiile germano-ruse joacă un rol secundar.

Doar câteva observaţii se referă la conflictele provocate de Rusia în foste republici sovietice şi în Ucraina. Controversatul gazoduct Nord Stream II nici măcar nu este menţionat. Nici conflictul legat de statul de drept cu Polonia şi Ungaria nu este pomenit măcar. 

Importanţa scăzută acordată în acordul de coaliţie viitoarei politici germane pentru Europa de Est şi Rusia este surprinzătoare şi pe de altă parte nu este deloc întâmplătoare.

Surprinzătoare fiindcă statele din Europa Centrală şi de Sud-Est, cu precădere statele Grupului de la Vişegrad, sunt parteneri economici importanţi ai Germaniei, care este la nivelul UE cel mai important liant între est şi vest. Şi relaţiile germano-ruse au devenit la nivel internaţional tot mai importante în ultimele decenii, fiind în plus o temă care preocupă puternic opinia publică germană.

Citește și: Bugetul de apărare în creștere al Japoniei îngrijorează China și Rusia

Faptul că nu se vorbeşte mai deloc în acordul de coaliţie despre politica pentru Europa de Est nu este probabil întâmplător, fiindcă aceasta este cea mai controversată temă în cadrul alianţei "semafor" de guvernare. SPD se pronunţă în favoarea unei politici mai conciliante faţă de Kremlin şi nu a ieşit nici în guvernarea trecută în evidenţă prin critici faţă de demolatorii statului de drept Jaroslaw Kaczynski şi Viktor Orban.

FDP este divizat în privinţa politicii pentru Europa de Est. O tabără ar fi dispusă să pună pe primul loc interesele economice, în vreme ce cealaltă subliniază drepturile omului şi libertăţile cetăţeneşti. Ecologiştii sunt pentru o linie critică faţă de Kremlin şi o politică externă "bazată pe valori". Pentru imaginea partidului, aceasta este considerată cea mai importantă chestiune, după protecţia mediului şi climei, bineînţeles. 

Atitudine hotărâtă

Noul guvern federal este însă silit acum să se preocupe tocmai de politica pentru Europa de Est şi de relaţiile cu Rusia în primele săptămâni de când s-a format. Aceasta este cea de-a doua prioritate a sa, după gestionarea crizei coronavirus.

Motivele? Agravarea relaţiilor dintre Polonia-UE în controversa privind statul de drept, ameninţarea secesionistă proferată de liderul sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, şi mai ales concentrarea de trupe ruseşti la graniţa cu Ucraina. 

Militari ruşi sunt concentraţi în număr mare la graniţa cu Ucraina

Militari ruşi sunt concentraţi în număr mare la graniţa cu Ucraina

În această privinţă, noua şefă a diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, a făcut deja câteva declaraţii pe un ton foarte clar. Ea a ameninţat Rusia cu "consecinţe dure" în cazul în care va invada Ucraina.

În plus, după pronunţarea sentinţei în procesul vizând crima din grădina zoologică din Berlin, ea a ordonat expulzarea a doi diplomaţi ruşi. Precursorul ei în funcţie, social-democratul Heiko Maas, nu obişnuia să afişeze o atitudine atât de hotărâtă. 

Decizii în funcţie de evoluţia lucrurilor 

Cu toate acestea, cine stă acum de vorbă cu reprezentanţi ai coaliţiei "semafor" despre politica faţă de Europa de Est şi faţă de Rusia află multe chestiuni principiale şi foarte puţine lucruri concrete, o înşiruire de aşteptări şi aude multe propoziţii care sună a şpagat politic. Partenerii de coaliţie dau impresia că nu vor o escaladare a acestui conflict latent şi iau decizii în funcţie de evoluţia lucrurilor. 

Nils Schmid, purtător de cuvânt pentru politică externă al grupului SPD din Bundestag, a declarat pentru DW că, deşi este adevărat că în marile chestiuni politice din ultimii ani nu s-a ajuns cu Rusia la nicio înţelegere, dialogul trebuie să continue şi concomitent mesajele Berlinului trebuie să fie clare. Potrivit lui Schmid, nu se pune problema ca Germania să o ia pe un drum propriu.

„Trebuie să arătăm clar Rusiei că nu va exista o bilateralizare a dialogului, că vom purta acest dialog în calitate de NATO şi UE."

Citește și: Ce arme cumpără România: drone, blindate, avioane și sisteme de război electronic

Nils Schmid, deputat SPD în Bundestag

Nils Schmid, deputat SPD în Bundestag

Invadarea Ucrainei ar însemna sfârşitul Nord Stream II?

Schmid a declarat de asemenea că bomba politică Nord Stream II a fost dezamorsată. "Dezbaterea pro şi contra a trecut", a spus politicianul laburist.

„Gazoductul este finalizat, acum trebuie clarificat cadrul juridic şi aşteptată finalizarea procesului de certificare", a precizat el. Dar a evitat să confirme sau să infirme că Nord Stream II va fi stopat dacă Rusia foloseşte livrările de gaz pe post de armă politică sau dacă trupe rusești vor invada Ucraina. "Nu există automatism în această privinţă", a subliniat deputatul.

Ecologiştii şi liberalii au renunţat la rândul lor, măcar aparent, la opoziţia lor explicită faţă de Nord Stream II şi vor să aştepte finalizarea procesului de certificare. Dar nu este niciun secret că ecologiştii ar vrea stoparea gazoductului în cazul unei noi agresiuni ruse în Ucraina. 

Mai multă unitate în privinţa relaţiilor cu Polonia şi Ungaria 

Mai mult consens există în cadrul coaliţiei de la Berlin în disputa cu Ungaria şi Polonia legată de statul de drept. Nils Schmid a făcut chiar declaraţii autocritice: „Fostul guvern german a evitat să-l muşte pe Viktor Orban. În spatele acestei decizii s-au aflat motive de politică de partid, fiindcă partidul lui Orban, Fidesz, a fost membru al Partidului Popular European, la fel ca şi CDU (formaţiunea Angelei Merkel n.red.) Aceasta a fost o greşeală pe care o plătim scump acum. Ce se întâmplă în prezent în Polonia a devenit dintr-o anumită perspectivă posibil şi fiindcă au existat atâtea reticenţe faţă de Ungaria."

 Premierul ungar Viktor Orban

Premierul ungar Viktor Orban

Ecologiştii şi liberalii sunt de aceeaşi părere. Ecologistul Robin Wagener spune însă că mai ales Bruxelles-ul are datoria să ia atitudine. „Nu ar trebui să fim singurul stat membru al UE care acţionează unilateral împotriva Poloniei sau Ungariei", a avertizat el.

Renata Alt, în schimb, a lansat noului guvern german apelul de a nu fi la fel de ezitant ca şi cel precedent. Politiciana liberală crede că şi economia germană ar trebui să joace un rol aici, de exemplu fabricanţii germani de automobile din Ungaria. "Mari companii cum ar fi Daimler sau BMW ar putea face declaraţii când vine vorba de drepturile omului şi de drepturile civice."

Schimbare a politicii pentru Balcanii de Vest? 

Un deputat social-democrat din Bundestag care pledează insistent pentru acelaşi lucru este Josip Juratovic, de origine croată şi expert în chestiunile Europei de Sud-Est. Deja în legislatura trecută el a cerut UE şi guvernului german schimbarea politicii faţă de Balcanii de Vest, dar fără succes. 

Deputatul SPD Josip Juratovic

Deputatul SPD Josip Juratovic

Juratovic spune că "Procesul de la Berlin", un forum de discuţii existent din 2013 între guvernul german şi statele din Balcanii de Vest, menit să stimuleze transformările democratice şi integrarea europeană a regiunii, este "un circ ambulant", cu ajutorul căruia Angela Merkel „a făcut curte autocraţilor, stabilizându-le regimurile."

În opinia sa, această politică pentru Balcanii de Vest este plină de contradicţii, fiindcă afirmă pe de-o parte că oferă regiunii o perspectivă europeană, dar conlucrează adesea cu politicieni expiraţi şi compromişi şi finanţează necondiţionat regimuri autocratice". De aceea, noul guvern "trebuie să sprijine opoziţia democrată în Balcanii de Vest şi s-o încurajeze să coopereze. La faţa locului există destule forţe care să fie dispuse în acest sens".

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2022 NEWS INTERNATIONAL S.A.