Moldovenii sunt chemați la urne ca să curețe Parlamentul țării de corupți și penali

DE Deutsche Welle | Actualizat: 07.07.2021 - 19:49
Moldovenii sunt chemați la urne ca să curețe Parlamentul țării de corupți și penali

Cetățenii moldoveni își vor alege duminică noul Parlament, în cadrul unui scrutin anticipat. În competiție s-au înscris 23 de partide și blocuri electorale.

SHARE

Conform ultimului sondaj de referință, doar trei sau cel mult patru forțe politice au șanse de accedere în viitorul legislativ al țării. Și de această dată, în campania electorală din Moldova s-au avântat mai mulți oameni certați cu legea, unii inclusiv cu condamnări definitive în România, alții căutați de poliția din Rusia și alte țări sau anunțați în căutare de Procuratura de la Chișinău.

Legislația electorală moldovenească aproape că nu are filtre contra penalilor iar oamenii cu probleme de integritate profită de slăbiciunea instituțiilor statului pentru a se pune la adăpostul imunității parlamentare.

Cum au ajuns corupții în Parlament?

Cel mai corupt Parlament din istoria Republicii Moldova, dizolvat în aprilie 2021 de către președinta pro-europeană Maia Sandu, este emanația sistemului electoral mixt, propus de ex-președintele pro-rus Igor Dodon și votat, în iulie 2017 de majoritatea parlamentară controlată de oligarhul acum fugar Vladimir Plahotniuc. După ce Plahotniuc a pierdut puterea și a fugit din Moldova, Parlamentul a anulat sistemul mixt și s-a revenit la cel proporțional (pe liste de partid).

Citește și: Mugur Isărescu, impresionat de Viorica Dăncilă: Lucrează de la birou şi este foarte disciplinată

La anticipate s-a ajuns la finalul unei bătălii politice duse de noul președinte al țării, Maia Sandu, contra a ceea ce ea a numit „frăția penalilor” - politicieni vizați în dosare de mare corupție, uniți în jurul socialiștilor, pentru a evita dizolvarea Parlamentului care le asigura imunitatea.

Coordonatorii și-au pus ouăle în toate „coșurile”

Miza alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie este curățarea Parlamentului de oameni corupți – o misiune complicată pentru cetățeni, în condițiile în care coordonatorii din umbră ai schemelor de contrabandă și monopol și-au „parașutat” reprezentanți practic pe listele tuturor concurenților electorali cu șanse. În paralel, în campanie au fost introduse partide-satelit pe toate segmentele eșichierului politic, pentru a dilua votul în favoarea partidelor anti-sistem.

Geopolitica a trecut pe planul doi în această campanie electorală, fapt ce dezavantajează stânga pro-rusă, care și-a construit campania pe mesaje anti-NATO, anti-românești, anti-UE și anti-SUA și pe sperietori cu dispariția statului în cazul victoriei partidelor pro-europene. Aceste mesaje au fost testate și și-au făcut efectul în campaniile precedente.

Sunt mai puțin eficiente însă în actuala competiție electorală. Sărăcia în care trăiește majoritatea populației și „frăția penalilor” care a precedat dizolvarea parlamentului i-au convins pe unii alegători, care votau tradițional geopolitic pro-Rusia, să se asocieze opțiunii anticorupție. Acest lucru se vede în sondaje.

Miza stângii pro-ruse – coruperea alegătorilor

Șansele stângii au scăzut iar acum, pe ultima sută de metri, cei care pleacă de la guvernare, dar care controlează încă unele instituții importante ale statului, par tentați să compenseze voturile pierdute cu votanți din regiunea transnistreană – o altă schemă testată în special la alegerile prezidențiale din 2020. Este vorba de transportarea organizată a alegătorilor din stânga Nistrului la secțiile de votare deschise pentru ei în dreapta râului.

Anul trecut, la prezidențiale, Comisia Electorală Centrală a interzis transportarea organizată a oamenilor la vot, prezumându-se că aceștia ar fi plătiți în autocare ca să voteze pentru un concurent anume. De data aceasta, autoritatea electorală ezită să emită însă o astfel de decizie.

Potrivit unor surse DW, mecanismul coruperii alegătorilor din regiunea transnistreană a fost deja declanșat, fiind cooptate în schemă și autoritățile separatiste de la Tiraspol.

Mai exact, de organizarea votanților pentru scrutinul de duminică s-ar ocupa, spun sursele, direcțiile raionale de cultură subordonate regimului separatist și directorii caselor de cultură din stânga Nistrului. Aceștia fac liste cu persoane din regiunea transnistreană care dețin buletine de identitate moldovenești și au drept de vot. Pentru un vot li s-ar propune câte 300 de lei (echivalentul a 15 euro) și o zi liberă de la muncă.

Citește și: Ministrul Justiției: Coaliţia funcţionează extraordinar de bine, mai puţin la capitolul Justiţie


Posibile configurații politice post-electorale

Ultimul sondaj „Barometrul Opiniei Publice” creditează cu șanse de accedere în viitorul legislativ Partidul Acțiune și Solidaritate (partid pro-prezidențial) - cu 33,7 la sută; Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (avându-i ca lideri pe Vladimir Voronin și Igor Dodon) - cu 25,2 la sută și Partidul „Șor” (condus de fugarul Ilan Șor, condamnat în prima instanță pentru spălare de bani) – cu 6%.

Din sondaj reiese că Blocul ”Renato Usatîi” (perceput ca fiind de stânga), care ar ar avea nevoie de 7% pentru a accede (ca bloc politic) în Parlament, este creditat cu 4,6% din voturi. Platforma DA (fost partener de coaliție al PAS) ar aduna 2,7% iar pentru accedere în parlament ar avea nevoie (ca partid) de cel puțin 5%.

Așa arăta opțiunea de vot, conform sondajului realizat în perioada 12–26 iunie, când numărul indecișilor și al celor care nu au dorit să-și dezvăluie opțiunea de vot era de aproape 20%. În plus, aceste date nu țin cont de opțiunea de vot a diasporei, care la ultimele scrutine a fost extrem de activă și a înclinat esențial balanța în favoarea partidelor pro-europene.

Anul trecut, diaspora a generat cel mai puternic mandat de președinte dat de popor în istoria Moldovei independente – mandatul Maiei Sandu. Directorul Institutului de Politici Publice de la Chișinău, Arcadie Barbaroșie (comanditarul sondajului), susține că votul din diaspora va influeunța puternic rezultatele alegerilor de duminică.

El nu exclude că Partidul Acțiune și Solidaritate s-ar putea alege cu peste 50 de mandate din totalul de 101. Conform unui alt scenariu însă, votul diasporei ar putea propulsa în Parlament și Platforma DA – aceasta fiind percepută ca o șansă a partidelor pro-europene de a prelua guvernarea în cadrul unei coaliții firești.

Un scenariu ingrat pentru PAS nu este exclus

Analiștii politici văd însă o altă configurație parlamentară post-electorală. Ei sunt de acord că PAS va acumula cele mai multe voturi, dar nu majoritatea. Iar dacă în parlament nu va accede Platforma DA, ci blocul lui Renato Usatîi, PAS se va pomeni în situația ingrată de a negocia cu acesta un guvern de coaliție.

Altfel spus, dacă acest scenariu va deveni realitate, formațiunea politică a lui Usatîi va fi în situația Partidului Democrat (centrist) de până acum, care, de fiecare dată după alegeri, negocia și cu stânga, și cu dreapta, iar la final pactiza cu cei care îi ofereau mai multe pârghii guvernamentale.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.