Liderii UE, îngrijorați de creșterea numărului de infectări COVID pe continent

DE Deutsche Welle | Actualizat: 15.10.2020 - 16:42

Înmulţirea infectărilor cu coronavirus în Europa provoacă discuţii la Bruxelles. Cum poate fi preîntâmpinat un nou lockdown cu efecte dramatice asupra economiei? Iar tema Brexit este în continuare nesoluţionată.

SHARE

„Ne întâlnim în condiţii dificile fiindcă numărul infectărilor cu coronavirus creşte (...) iar pe ordinea de zi se află şi raporturile cu Regatul Unit al Marii Britanii."

Cu aceste cuvinte lipsite de optimism începe scrisoarea de invitaţie adresată de preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şefilor de stat şi de guvern europeni, care se întâlnesc personal joi şi vineri la Bruxelles.

Dezbaterile sunt dominate de pandemie şi de disputa din jurul unui acord cu marea Britanie, care părăseşte UE la sfârşitul anului, şi este clar că nu va fi identificată acum la Bruxelles o soluţie pentru cele două probleme.

Pentru combaterea pandemiei, al cărei al doilea val stă să izbucnească în Europa, fiecare din cele 27 de state membre mizează pe măsuri diferite. Franţa, Olanda şi Italia au anunţat că impun limitări întâlnirilor private şi ieşirilor la restaurant. Cehia a intrat într-un nou lockdown, ca urmare a înmulţirii galopante a numărului de infectări. În Germania se discută aprins despre limitarea călătoriilor la nivel intern.

Cancelara Angela Merkel a declarat în cadrul unei videoconferinţe cu preşedinţi regionali şi primari europeni că observă cu mare nelinişte creşterea numărului de infectări în toate zonele continentului. "Situaţia este neschimbat foarte serioasă", a spus Merkel.

Graniţele să rămână deschise, un nou lockdown trebuie evitat


Numărul de testări este în continuare foarte diferit de la un stat membru al UE la altul. În timp ce la Luxemburg se efectuează 6000 de testări la suta de mii de locuitori, în Bulgaria sunt doar 380.

Statisticile privind ratele de infectare nu pot fi de aceea comparate. Autoritatea europeană de combatere a epidemiilor ECDC de la Stockholm a evidenţiat în ajunul summit-ului european, că rata mortalităţii se menţine în majoritatea ţărilor membre la nivel normal, ceea ce înseamnă că boala este acum mai puţin fatală decât era în primăvară.

Cu toate acestea, în unele state cum ar fi Franţa sau Spania există regiuni în care ocuparea paturilor de spital este în creştere. Se aşteaptă ca şefii de stat şi de guvern reuniţi la Bruxelles să-şi promită reciproc acţiuni coordonate de combatere a Covid-19.

Ei sunt de altfel de acord că graniţele dintre statele UE trebuie să rămână deschise, altfel decât s-a întâmplat în timpul primului val al pandemiei, în lunile martie, aprilie şi mai. Traficul călătorilor între statele din zona Schengen trebuie să rămână posibil, în absenţa unor controale.

Înaintea întâlnirii, cancelara Merkel a subliniat că economia nu poate fi din nou stopată şi de aceea se impun măsuri de preîntâmpinare a unui al doilea lockdown.

Semaforul Covid, un mijloc eficient

UE introduce pe baze voluntare un „semafor Covid" pentru toate regiunile europene, care va consemna pentru prima dată nu numai noile infectări ci şi numărul testărilor efectuate.

Regula fixă de incidenţă din Germania, stabilită la 50 de infectări la suta de mii de locuitori, va fi înlocuită cu un segment pornind de la 25 şi culminând cu 150 de infectări în interval de o săptămână.


Şefii de stat şi de guvern au salutat acest sistem de avertizare, util celor care intenţionează să plece în călătorii, chiar dacă nu este obligatoriu pentru statele membre.

Cu privire la măsurile mai dure de combatere a pandemiei, cum ar fi carantina sau testarea obligatorie, care s-ar impune potrivit semaforului Covid, decizia rămâne exclusiv în sarcina ţărilor membre. Şefii de stat şi de guvern europeni îşi propun de asemenea să discute despre modalităţile de asigurare a vaccinelor necesare UE de îndată ce vor fi omologate.

Comisia Europeană va fi cea care va achiziţiona aceste vaccinuri pentru întreaga UE.

Negocieri complicate vizând bugetul multianual

Cancelara Mekel, care asigură până la finele anului şi preşedinţia rotativă a Consiliului European, insistă ca Parlamentul European să adopte cât mai rapid posibil fondul de reconstrucţie devenit necesar pe fundalul pandemiei şi bugetul UE pe următorii şapte ani.

„Este necesar să adoptăm acest pachet, astfel încât fondurile să poată fi folosite începând cu anul 2021. În acest scop lucrăm alert pentru a obţine acordul parlamentului European", a declarat Merkel, al cărei ambasador la UE conduce la Bruxelles complicatele tratative cu legislativul comunitar.

Unii eurodeputaţi cer un mecanism mai sever de verificare a respectării nomelor statului de drept în ţările membre înainte de a beneficia de fonduri europene.

Această condiţionare este vehement respinsă cu precădere de Polonia. Vicepremierul polonezJaroslaw Kaczynski, deţinătorul puterii reale în ţară, ameninţă că va bloca prin veto negocierile legate de buget şi de fondul de reconstrucţie. UE critică de mai multă vreme reforma justiţiei din Polonia, spunând că subminează statul de drept.

În cazul Brexit, UE aşteaptă ca premierul Johnson să cedeze

În materie de Brexit, şefii de stat şi de guvern europeni nu au nimic de negociat, fiindcă premierul britanic, Boris Johnson, nu a fost invitat la summit. Discuţiile purtate la nivel de negociatori, privind un acord comercial cu Marea Britanie, valabil după ieşirea ţării din piaţa comună europeană, pe 1 ianuarie 2021, bat pasul pe loc.

Părţile se acuză reciproc de indisponibilitate pentru compromis pe teme cum ar fi subvenţiile de stat, pescuitul în apele teritoriale britanice şi controlul juridic al unor eventuale acorduri.

Şefii de stat şi de guvern europeni sunt interesţi de un acord echitabil cu Marea Britanie, „dar nu cu orice preţ", a declarat preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Un ultimatum dat de premierul britanic Johnson, care expiră joi, va fi probabil ignorat de participanţii la reuniunea de la Bruxelles.

Johnson a spus că va anunţa după reuniune ce se va întâmpla în continuare din perspectiva guvernului său. Şeful negociatorilor UE, Michel Barnier, se aşteaptă la o prelungire a trataivelor de Brexit până în luna noiembrie. Un singur lucru este clar de pe acum: UE nu va părăsi prima masa negocierilor.

Pe agenda reuniunii la vârf se află şi obiectivele UE de protecţie a climei. Disputată este în context cantitatea de CO2 care trebuie redusă până în anul 2030.

Conform planificării, o decizie va fi luată cel devreme în decembrie. Cea de-a doua zi a reuniunii (16 octombrie) este rezervată strategiei UE pentru Africa şi o serie de focare de criză din afara spaţiului comunitar, din Belarus şi până în Turcia.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.