Ar putea o vreme mai caldă să frâneze răspândirea coronavirusului?

DE Deutsche Welle | 06.03.2020 - 16:03

Devine coronavirusul mai slab când cresc temperaturile? Virologul Thomas Pietschmann explică de ce venirea primăverii oferă un motiv de speranță și de ce femeile au un avantaj clar în lupta împotriva bolii Covid-19.

SHARE

Ar putea încălzirea vremii să încetinească răspândirea coronavirusului? Dacă totul merge bine, noul virus SARS-CoV-2, s-ar putea comporta ca virusul gripal. Adică, odată cu venirea primăverii și a încălzirii vremii, agenții patogeni să moară, oprindu-se astfel răspândirea bolii COVID-19.

Sezonul coronavirusului ar trece la fel ca valul anual de gripă, care începe să se estompeze când se termină iarna. Primăvara poate fi anotimpul speranței, dar este încă prea devreme pentru a spune cu exactitate dacă SARS-CoV-2 se comportă ca virusul gripal.

Virologul Thomas Pietschmann spune că experții încă nu pot prezice traiectoria virusului, deoarece „sincer vorbind, încă nu cunoaștem acest virus".

Pietschmann este virolog molecular la Centrul de Cercetări Experimentale și Clinice privind Infecţiile, numit Twincore, cu sediul la Hanovra, Germania. El cercetează așa-numitele virusuri ARN, de pildă virusul hepatitei C. Şi SARS-CoV-2 face parte din acest grup.

Virus necunoscut

"Acest virus este aparte din cauza faptulului că oamenii se confruntă cu el pentru prima dată. Din datele pe care le-am primit din China, putem concluziona că virusul a trecut o singură dată de la un animal la oameni, acesta fiind momentul în care a început să se răspândească", spune Pietschmann.

Spre deosebire de virusurile gripale, cu care aproape toată lumea a intrat în contact la un moment dat, sistemul nostru imunitar nu este pregătit pentru un atac cu agenți patogeni corona.

În plus, condițiile externe din emisfera nordică sunt în prezent practic perfecte pentru răspândirea rapidă a virusului.

Pe de-o parte avem temperatura. Virusurile respiratorii, adică cele care se răspândesc prin tractul respirator, se simt foarte bine când vremea este răcoroasă. "Virusul are o stabilitate mai mare la temperaturi scăzute. Acest lucru este similar cu alimentele care se păstrează cel mai mult timp în frigider", spune Pietschmann.

Rece și uscat. Condiții propice

Cu cât este mai cald, cu atât condițiile sunt mai dificile pentru multe virusuri.

„Coronavirusul este înconjurat de un strat lipidic, cu alte cuvinte, de un strat de grăsime", explică Pietschmann. Acest strat nu este foarte rezistent la căldură, ceea ce înseamnă că virusul se descompune rapid atunci când temperaturile cresc.

„Alte virusuri, cum ar fi norovirusul, sunt mai stabile, deoarece constau în principal din proteine și material genetic". 

Pentru alți agenți patogeni, temperatura joacă doar un rol secundar. De pildă, virusul Dengue, se găsește în principal în regiunile tropicale și subtropicale. Însă acest lucru are mai puțin de-a face cu agenții patogeni cărora le priește vremea caldă: „În acest caz, temperatura nu joacă rolul principal în răspândirea agenților patogeni, ci animalul care transmite virusul", explică doctorul Pietschmann.

Și umiditatea aerului influențează transmiterea virusurilor respiratorii. Odată ce agenții patogeni au fost expulzați din tractul respirator cu un strănut puternic, ei rămân literalmente suspendați în aer.

„În zilele de iarnă reci și de obicei uscate, picăturile mici, împreună cu virușii plutesc în aer mai mult decât atunci când umiditatea aerului este ridicată", subliniază Pietschmann.

În acest fel, agenții patogeni se pot răspândi cu repeziciune. Totuşi, de la primul contact cu agenții patogeni până la primele simptome ale bolii, pot trece câteva săptămâni. Durata acestei perioade de incubație depinde de caracteristicile și biologia virusului.

Cromozom dublu X și estrogeni

Febra, durerile și frisoanele sunt simptome tipice ale unei boli virale și un semn că organismul luptă împotriva „invadatorilor".

Reușita acestei lupte depinde nu numai de vârsta și sănătatea persoanei infectate, ci și de sexul ei.
În cazul coronavirusului, datele arată că femeile au șanse de supraviețuire mai mari decât bărbații. Rata de mortalitate la bărbați este de 2,8 procente, semnificativ mai mare decât cea a femeilor - 1,7 procente.

Potrivit lui Thomas Pietschmann, această diferență poate fi explicată de genetică.

„Unele gene relevante pentru imunitate, de exemplu genele care sunt responsabile de recunoașterea agenților patogeni, sunt codificate pe cromozomul X. Dat fiind faptul că femeile au doi cromozomi X, iar bărbații numai unul, sexul feminin se află în avantaj". 

Estrogenul, hormonul sexual feminin, le ajută pe femei să se ferească de boli virale.

„Unele gene relevante pentru imunitate au, de asemenea, locuri de legare pentru estrogeni, acolo unde aceste gene sunt activate. Acest lucru înseamnă că genele acestea sunt controlate și de hormoni", spune Pietschmann.

Poate că sezonul coronavirusului se va încheia într-adevăr odată cu începutul primăverii în emisfera nordică. Cu toate acestea, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) există mai mult de 20 de cazuri de SARS-CoV-2 în Australia și un caz în Brazilia - în emisfera sudică. Unde nu a venit încă iarna. 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Aici puteti modifica setarile de Cookie -