1 septembrie. Începe Al Doilea Război Mondial, care lasă în urmă peste 60 de milioane de victime

DE Deutsche Welle | Actualizat: 01.09.2019 - 11:10
Wielun la 1 septembrie 1939

La 1 septembrie 1939 cădeau primele bombe din al Doilea Război Mondial. Înainte de a ataca peninsula Westerplatte, din apropiere de Gdansk, avioanele de luptă germane au distrus orașul Wieluń.

SHARE

„Am fost treziți din somn de urletul sirenelor de alarmă. La început nu știam despre ce era vorba. Am sărit din pat, i-am văzut pe părinți pe balcon. Mama îi spunea tatălui că este doar un test.

Tata credea la fel, dar se mira că testul are loc așa de devreme", își amintește Jan Tyszler, născut în 1933, în discuția cu Deutsche Welle. În realitate, la Wieluń au căzut primele bombe ale celui de-al Doilea Război Mondial.

Un atac neașteptat

Jan Tyszler îți amintește că, deja de la sfârșitul lui august 1939, "mirosea a război" și că tema era mereu prezentă în discuțiile oamenilor. Dar nimeni nu credea că tocmai orașul acesta va fi primul atacat de aviația germană.

Wieluń, astăzi reședință de județ, aflată la mai mult de 200 de km distanță de capitala Varșovia, se afla în 1939 la numai 20 de km de granița cu Germania și nu avea nicio importanță strategică. Nu era nici un nod rutier, nu avea niciun pod care să trebuiască apărate. Prin urmare, acolo erau staționați puțini soldați polonezi.

Primele crime de război

„Încă de la primele bombe ne-am refugiat în curtea vecină, unde tatăl meu, lăcătuș de meserie, avea un service auto. Acolo am rămas în adânciturile pe deasupra cărora trec mașinile la inspecții. Tremuram de frică. La prânz eram singurii care mai aveam încă o casă ce rămăsese în picioare.

Toate celelalte clădiri erau deja ruine." Familia lui, ca și majoritatea supraviețuitorilor, a părăsit orașul în acea zi. Când armata germană a intrat în oraș, a mai găsit doar câteva sute de locuitori la Wieluń.

Atacul aerian executat cu 87 de bombardiere a fost comandat de Wolfram von Richthofen. Acesta era șeful statului major în cadrul legiunii Condor, devenind astfel responsabil și de distrugerea orașului basc Guernica, la 26 aprilie 1937, cu mii de victime în rândul civililor.

Tactica de război de atunci, concretizată în bombadarea nelimitată, cu riscul de a ucide civili, a fost repetată după modelul Guernica. Von Richthofen nu a riscat nicio pierdere, pentru că nimeni nu se aștepta ca mica localitate să opună rezistență.

La Wieluń s-au înregistrat primele crime de război din cel de-al Doilea Război Mondial. În mai multe atacuri cu bombe, lansate între orele 4:35 și 14:00, micul orășel a fost distrus în proporție de 70%. 1.200 din cei 16.000 de locuitori au fost uciși atunci.

Provocări înaintea izbucnirii războiului

Atacarea Poloniei fusese precedată de mai multe acțiuni prin care mașinăria de propagandă a celui de-al Treilea Reich urmărea să inducă în eroare.

Una din cele mai faimoase provocări a fost atacul asupra postului german Gleiwitz, din apropierea graniței cu Polonia. În după-amiaza zilei de 31 august 1939, câțiva membrii SS, înarmați, dar îmbrăcați în civil, au intrat în sediul postului pentru a relata despre invocata revoltă a polonezilor care trăiau pe teritoriul Reichului german.

Alte mijloace de informare în masă se refereau la rebelii polonezi susținuți fictiv de armata poloneză. Astfel încerca Hitler să își mobilizeze soldații și să îi prezinte pe germani din poziția de victime.

Atacul asupra peninsulei Westerplatte

La zece minute după primul atac aerian asupra localității Wieluń a urmat peninsula Westerplatte din Gdansk. Acolo, relațiile dintre Polonia și Germania erau deja tensionate. Gdansk, locuit în majoritate de germani, declarat după Primul Război Mondial, în Tratatul de la Versailles, ca fiind un oraș autonom, ieșise de sub controlul german.

Portul, vama și căile ferate erau administrate de polonezi iar în penisnula Westerplatte, de la Marea Baltică, polonezii staționaseră trupe și aveau depozite de armament.

La 1 septembrie 1939, la zece minute după primul atac asupra orașelului Wieluń, germanii au luat cu asalt rezervele de armament ale polonezilor. Atacul de pe vasul de război "Schleswig Holstein" a fost urmat de bombardamente aeriene.

Luptele au durat o săptămână. În timp ce se estimează că germanii au pierdut peste 3400 de militari, polonezii au înregistrat doar 15 victime. În Polonia apărarea peninsulei de la Marea Batică este considerată un act de eroism extrem.

De zeci de ani, elevii polonezi învață la școală cum ofițerii germani i-au salutat din respect pe polonezii care au trebuit să părăsească peninsula Westerplatte după capitulare.

În amintirea localității Wieluń

Gdansk și Westerplatte sunt și astăzi considerate simbolic drept debut al războiului. În 2009, la marcarea a 70 de ani, la manifestări au participat Vladimir Putin și Angela Merkel. Președintele de atunci al Poloniei, Lech Kaczynski, care cu puțin timp înainte protestase vehement împotriva invadării Georgiei de către Rusia, a speculat momentul pentru a se referi la "tendințele neoimperialiste".

Guvernarea PiS obișnuiește să marcheze politic comemorările istorice. În acest an, președintele și șeful guvernului de la Varșovia nu s-au aflat, în dimineața zilei de 1 septembrie, la Gdansk, ci la Wieluń, acolo unde fusese inițial invitat și președintele Germaniei.

Alegerea nu este întâmplătoare, dat fiind că Gdanskul este ultimul bastion al opoziției, astfel încât comemorarea va fi puternic marcată de situația politică. Westerplatte însăși este o temă de dispută între PiS și primăria controlată majoritar de liberali.

Faptul că marcarea a 80 de ani de la izbucnirea conflagrației mondiale are loc în plină campanie electorală, înaintea alegerilor parlamentare din octombrie, reprezintă o bună oportunitate pentru PiS. De la Wieluń, politicienii se vor deplasa la Varșovia, unde vor căuta să dovedească importanța Poloniei în relațiile transatlantice.

Sirenele ca semnal împotriva războiului

În fiecare an, în dimineața zilei de 1 septembrie, locuitorii din localitatea Wieluń sunt treziți de sunetul sirenelor, care amintesc de atacurile din urmă cu 80 de ani.

Jan Tyszler, care avea atunci șase ani și care nu a putut să meargă la școală, participă an de an la comemorare. Și anul acesta. Casa în care locuia atunci mai există și acum, fiind una dintre puținele care au rezistat bombardamentului.

„Îmi doresc să auzim numai sunetul simbolic al alarmelor și niciodată pe cel real al sirenelor", spune astăzi pensionarul de 86 de ani. Iar prezența președintelui german Frank-Walter Steinmeier in Wieluń este gestul pe care seniorul îl aștepta de mult. 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.