Dacian Cioloș: România are un potențial uriaș și ar putea chiar să devină un jucător european

DE Newsweek România | Actualizat: 14.05.2019 - 13:22

Dacian Cioloș spune că până acum politicienii de la noi, odată ajunși în Parlamentul European au pierdut contactul cu România. De aceea Alianța 2020 și-a propus ca fiecare europarlamentar al alianței să deschidă minimum două birouuri parlamentare.

SHARE

Newsweek România: Alianța 2020 mizează foarte mult pe tineri. Dar există voci care se tem că tinerețea membrilor USR PLUS ar fi, de fapt, un dezavantaj, pentru că nu sunt căliți în jungla politică românească. De ce credeți că tinerii pe care i-ați propus pe lista de candidați pentru alegerile parlamentare sunt cei mai buni?

Dacian Cioloș: În Alianța 2020 USR PLUS ne uităm în primul rând la competență și mai apoi la vârstă. Pe membrii noștri nu îi recomandă vârsta, în primul rând, ci profesionalismul, competențele dobândite, voința de a lua parte la schimbare și buna-credință în a face lucrurile ca la carte: onest și transparent. Este suficient să vă uitați în CV-urile lor și o să vedeți, la fiecare în parte, experiența pe care au dobândit-o în domeniile lor de activitate, atât în țară, cât și în afară. Și, mai important, sunt tineri care și-au făcut studiile pe bune, nu cumpărând titluri sau diplome, ci muncind pentru fiecare etapă a carierei lor profesionale.    

Nu ne trebuie oameni „căliți în jungla politică românească“, ci oameni cu voință, care s-au săturat să stea deoparte și doresc să se implice cu toate forțele lor pentru a da o nouă șansă acestei țări.

„Noi vrem să aducem Uniunea Europeană în România“, ați scris într-o postare pe pagina dumneavoastră oficială de Facebook. Dar România este deja în UE. Ce le transmiteți alegătorilor români cu această afirmație?

Prea multă vreme, politicienii de la noi, odată ajunși în Parlamentul European, s-au închis în birourile lor de la Bruxelles și au pierdut contactul cu România. Și, când spun asta, mă refer la contactul direct cu românii, la firul ierbii. Asta este o problemă care nu vizează doar România, ci și restul Uniunii Europene.

Europa are nevoie cu adevărat de o reală dezbatere în jurul său și de o reformare a proiectului european. Capacitatea Europei de a se adresa cetățenilor săi și a integra așteptările cetățenilor este una limitată, în acest moment. Prioritățile stabilite, acum, la nivel european nu sunt suficient de conectate la așteptările cetățenilor, așa cum ei se raportează la Europa, iar, după mine, această chestiune trebuie să o avem în vedere și să o discutăm în cadrul unei Europe reformate, reînnoite.

Alianța 2020 USR PLUS nu dorește să continue această tendință, prin urmare noi ne angajăm ca fiecare europarlamentar de la PLUS și USR să deschidă în România cel puțin două birouri parlamentare. Am spus-o și o repet: un europarlamentar ar trebui să fie prezent cel puțin trei zile pe săptămână în circumscripția electorală de acasă. De aceea, noi am decis că parlamentarii noștri o să fie prezenți acasă și vor explica ceea ce se întâmplă în Parlamentul European și vor lua decizii în cunoștință de cauză, vorbind cu românii, cu cei care i-au votat.

De asemenea, la fiecare candidat votat de pe listele USR-PLUS, o să mai fie în spate alți câțiva tineri politicieni care se vor forma după modul în care se lucrează în Parlamentul European și vor fi prezenți și acasă. Numai așa vom reuși să dăm tonul schimbării și acasă. Trebuie să fim reprezentați ca atare în UE ca să contăm acolo.

„Fără penali ajungem departe“ este mesajul principal al Alianței 2020. Justiția e un subiect fierbinte pentru români. Ce vor face europarlamentarii USR PLUS concret pentru statul de drept din România?

În primul rând, ca europarlamentari, ne vom asigura că statul de drept este respectat atât în România, cât și în celelalte state membre. Pentru noi, statul de drept nu este negociabil. Avem cuprinse, în programul nostru electoral, măsuri concrete în acest sens pe care avem de gând să le susținem în Parlamentul European.

În primul rând, ne vom asigura că drepturile europene ale cetățenilor români sunt protejate, iar europarlamentarii noștri vor lupta pentru a apăra drepturile cetățenilor români ca cetățeni europeni.

În al doilea rând, vom crea un mecanism aplicabil în toate statele membre de monitorizare a derapajelor față de statul de drept.

În al treilea rând, ne vom asigura că avem o legislație europeană anticorupție care să uniformizeze la nivelul statelor membre definiția faptelor de corupție și criteriile de integritate.

În al patrulea rând, vom face legi prin care să protejăm independența presei și  accesul la informația de interes public – toate sunt complementare și indispensabile actului de justiție.

Nu în ultimul rând,  ne dorim ca România să intre în Spațiul Schengen și vom contribui la securizarea granițelor.

România stă extrem de prost la absorbția de fonduri europene. Guvernul pe care l-ați condus în 2016 a fost cel mai performant în acest sens. De ce ați putut dumneavoastră și de ce nu se poate acum?

Pentru că nu se vrea. Pentru că principalul scop al Guvernului condus de PSD-ALDE e să îi scape pe liderii lor politici de pușcărie. În momentul în care ai în funcții publice subordonați politici, șantajabili, în momentul în care tot aparatul guvernamentul răspunde în fața liderului suprem, în momentul în care ai o administrație publică politizată, profund netrasparentă, birocratizată, care nu lucrează în interesul contribuabilului român, ci dimpotrivă, este imposibil ca România să se dezvolte și să absoarbă fonduri europene. Din contră.

De mai bine de doi ani, România nu încetează să facă pași înapoi din cauza actualei guvernări care nu are în vedere interesul public, ci propriul interes - să scape de justiție și să falimenteze țara.

În momentul acesta, noi luăm bani cu împrumut, îndatorăm generaţiile care vin, ca să plătim pensiile şi salariile, consumăm produse de import pentru că nu investim în România, iar România nu câştigă mare lucru decât pe hârtie, pentru că preţurile cresc din cauza faptului că nu producem și creşte inflaţia.

Guvernul are o retorică antieuropeană, adică exact de unde ar putea să vină surse de finanţare care să stimuleze economia.

Normal că nu doresc să acceseze fonduri europene pentru că acești bani sunt verificați de Comisia Europeană și ar trebui să dea socoteală pentru cheltuirea lor. Nu sunt așa de ușor de furat ca cei de la bugetul de stat. De aceea vor să facă autostrăzile în parteneriat public-privat și nu utilizând banii europeni, pe care îi avem la dispoziție. Preferă să ia o parte din bani de la bugetul de stat, apoi o să îi ceară din sectorul privat, ca mai apoi să dea posibilitatea investitorului privat să își recupereze banii. Cum? În urma taxelor pe care o să le impună pe autostradă.

Cum vor putea contribui europarlamentarii USR PLUS la îmbunătățirea gradului de absorbție a fondurilor europene, o resursă importantă de dezvoltare a țării?

În primul rând, prin proiecte bine făcute, în mod transparent, pe care să le trimitem Comisiei Europene pentru a solicita finanțarea lor și prin îndeplinirea tuturor condițiilor pentru a derula acele investiții. Nu o dată comisarul Corina Crețu  a avertizat România asupra pericolului pierderii a sute de milioane de euro. Bani pe care România i-a pierdut pentru că ei nu au fost solicitați, pentru că actualul Guvern nu a trimis proiecte.

Să luăm exemplul spitalelor regionale: să nu foloseşti fonduri europene ca să demarezi construirea acestor spitale mi se pare aproape o crimă politică. Mai ales că au avut totul servit pe tavă. Am obţinut în 2016 inclusiv fonduri, subvenţii pentru a finanţa studiile de fezabilitate, un milion şi ceva de euro să poată fi finanţate studiile de fezabilitate pentru spitalele regionale şi în continuare suntem în acelaşi stadiu şi cu spitalele regionale, şi cu autostrăzile, şi cu alte proiecte de infrastructură.

Un punct din oferta dumneavoastră electorală pentru europarlamentare se referă la faptul că România nu este membră a niciunei rețele de cooperare regională pentru transplantul de organe. Cum se poate schimba actuala situație de fapt din România?

Prin transparentizare și profesionalizare. Prin continuarea măsurilor începute în 2016 și prin respectarea regulilor. Prin inițiative pe care europarlamentarii noștri le vor susține profesionist și onest în Parlamentul European, pentru ca România să poată fi integrată în sisteme de cooperare regionale pentru facilitarea transplantului.

Aderarea la zona euro e o măsură obligatorie pentru o mai bună integrare a României în Uniunea Europeană. Cum credeți că pot contribui europarlamentarii Alianței 2020 la acest deziderat care a fost mult întârziat de guvernele PSD?

În primul rând, prin asigurarea unei economii funcționale, bazată pe aportul producției și nu doar pe consum, în urma creșterii pensiilor și salariilor, măriri pe care PSD le acoperă din împrumuturi. Avem nevoie de investiții și de crearea de locuri de muncă pentru a ieși din această paradigmă PSD-istă în care avem creștere economică doar pe hârtie, nu și în buzunarele românilor, care se golesc din cauza inflației și a creșterii prețurilor.

Precum afirmam în 2016, vrem - nu vrem, convergenţa reală ar trebui să fie adevăratul proiect de ţară, iar convergenţa nominală ar decurge până la urmă din prima. Ceea ce trebuie să ne asumăm este această convergenţă reală, care să se vadă în gradul de dezvoltare a României, în capacitatea României de a susţine pe termen lung această eventuală aderare la zona euro.

E important să ne menţinem această ţintă nu ca un scop în sine, ci în primul rând pentru a ne dovedi nouă înşine că suntem în măsură să respectăm şi să integrăm în modul nostru de dezvoltare anumite criterii care sunt de bun-simţ, dincolo de faptul că ele sunt criterii pentru a avea acces la un spaţiu european în care într-adevăr se iau deciziile şi în care se defineşte viitorul UE. Dacă vrem să fim parte a UE şi parte completă a procesului decizional şi a locului în care se defineşte viziunea şi viitorul Europei, cred că avem nevoie să ne asumăm şi aderarea la diferite sfere de dezvoltare europeană.

Ați inclus în programul dumneavoastră electoral o problemă spinoasă a României: lipsa unei clase de mijloc în mediul rural. Cum pot contribui europarlamentarii dumneavoastră la ridicarea ruralului și prin economie non-agrară, dezvoltarea fermelor de familie, asocierea fermierilor, încurajarea lanțului scurt dintre producător și consumator?

Prin politici fiscale, financiare, dar și de ordin logistic, prin atragerea de fonduri europene, dar și prin asigurarea unei competitivități reale atât din punct de vedere economic, cât și ecologic. România are un potențial uriaș și ar putea chiar să devină un jucător care să influențeze chiar prețul la nivel european în domeniul cerealelor, dacă fermierii ar lucra împreună.

Putem mai bine valorifica resursele pe care le avem în agricultură decât am putea să o facem printr-o abordare strict industrială.

Avem în România două categorii de agriculturi care nu trebuie să se excludă, dar ambele pot fi tratate prin prisma sustenabilității. Avem în partea de sud, sud-vest și sud-est ferme mari, de sute de hectare, chiar de mii de hectare și care, dacă ne uităm în istorie, au fost, în mod tradițional, exploatate pentru suprafețele mari.

Aici avem un mod de abordare în care important pentru noi e să fim competitivi din punct de vedere economic, dar și din punct de vedere ecologic și să asigurăm o mai bună valorificare a producției, mai ales să încurajăm agricultorii, chiar și fermierii mari, să lucreze împreună.

Avem și cealaltă categorie: agricultura de subzistență sau de semi-subzistență, i-aș spune eu, pentru că avem gospodării care sistematic vând o parte din producția lor pe piață și care produc și pentru familie. Cred că e important, în perioada următoare, să ne concentrăm atenția pe modul în care statul poate să ajute în a stimula acești mici producători să își desfacă producția.

În sectorul alimentar, la nivel european, se revine, după câțiva ani în care s-au urmărit, în primul rând, cantitatea și prețul cât mai mic, la o abordare legată de calitate și de identitatea produsului: și calitatea din punct de vedere sanitar, dar și calitatea legată de o identitate.

Toată partea asta de valoare adăugată nu e suficient valorificată la noi și nu i se acordă atenție. Și cred că aici statul poate să ajute mai mult decât a făcut-o până acum.

Sunt necesare măsuri care să asigure o stabilitate a veniturilor fermierilor dacă vrem investiții pentru durabilitate în exploatarea agricolă, reducerea substanțelor chimice folosite în agricultură, reducerea poluării, reducerea pierderilor de biodiversitate, dar, în același timp, și competitivitate într-o piață care este foarte fluctuantă, acum, din punct de vedere al prețurilor. Avem nevoie de instrumente care să asigure stabilitatea veniturilor fermierilor.

Pe de altă parte, pentru a rezolva problema aceasta, creșterea valorii adăugate a producției alimentare, și pentru a asigura și o agricultură sustenabilă din punct de vedere al mediului, dar și din punct de vedere social, e important să insistăm pe facilitări privind comercializarea produselor și pe facilitări privind circuite comerciale cât mai scurte între producător și consumator.

Pentru asta, ne gândim atât la măsuri fiscale, cât și la măsuri de susținere financiară dincolo de subvențiile care vin de la Uniunea Europeană.

Ne propunem să dublăm numărulde parlamentari pentru Diaspora

Aveți un mesaj puternic pentru românii din Diaspora, i-ați vizitat pe mulți dintre ei chiar în țările unde au ajuns să trăiască și să muncească. Cum îi pot ajuta viitorii europarlamentari USR PLUS pe semenii noștri din străinătate?

Prin politicile fiscale, financiare, dar și de ordin logistic pe care intenționăm să le promovăm în Parlamentul European, dar și printr-o mai bună reprezentare. Știți prea bine, prin inițiativa Oameni noi în politică, ne propunem să dublăm numărul de parlamentari pentru Diaspora pentru ca cetățenii români cu domiciliul în afara țării să se bucure de o reprezentare egală ca a românilor din țară.

Vom susține la nivel european înființarea unui grup de sprijin pentru Republica Moldova

USR - PLUS are un mesaj și pentru Republica Moldova. Cum poate fi adus mai aproape de România acest stat despre care, în  acest moment, se poate spune că e eșuat?

În primul rând, nu este un stat eșuat. Republica Moldova are nevoie de ajutorul nostru și vom continua demersul de sprijin, început în 2016, când ne aflam la guvernare, și în calitatea noastră de europarlamentari. Scopul nostru este ca Republica Moldova să progreseze cu adevărat, să se apropie de Uniunea Europeană și să ne unim cu Republica Moldova în UE.

Vom susține la nivel european înființarea unui grup de sprijin pentru Republica Moldova, în cadrul Comisiei Europene, așa cum există un grup de sprijin pentru Ucraina, și care permite finanțarea de proiecte concrete de integrare atât la nivelul infrastructurii de transport, de transport rutier, infrastructurii energetice și de comunicații. Totodată, vrem să susținem în Parlamentul European inclusiv eliminarea costurilor de roaming cu Republica Moldova, ca măsuri evidente și pentru noi, pentru România.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.