Cererea statului român de punere în aplicare a două decizii din 2022 ale Curții Justiție a Uniunii Europene (CJUE), în cazul oamenilor de afaceri Ioan și Viorel Micula, a fost respinsă de o curte federală de apel din SUA.
În deciziile CJUE i se interzicea României să execute un verdict din 2013 al Tribunalului Arbitral de la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington.
Frații Micula au câștigat procesul cu România, în SUA. Mai au de primit peste 140.000.000 $
Verdictul Centrului Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) obliga autoritățile de la București să le plătească fraților Micula, investitori suedezi, despăgubiri de peste 356 de milioane de dolari, plus dobânzi, pentru retragerea, în 2005, a unei scheme de încurajare a investițiilor prin facilități fiscale, cu patru ani înainte de expirarea acesteia, prevăzută pentru 2009, relevă datele Profit.ro.
Statul român le-a plătit celor 2 antreprenori, în 2019, peste 912 milioane lei (circa 215 milioane dolari) din despăgubirile dictate de ICSID, rămânând însă de achitat mai mult de 140 milioane dolari, plus dobânzi.
Anterior, Comisia Europeană a considerat că plata acestor despăgubiri de către România reprezintă ajutor de stat ilegal din perspectiva legislației UE și a interzis achitarea acestora, poziție confirmată ulterior, în urmă cu 2 ani, de către CJUE.
În baza acestor decizii, statului român i s-a ordonat și recuperarea sumelor plătite deja.
Cei doi oameni de afaceri au deschis mai multe procese, în diferite jurisdicții, inclusiv în SUA, pentru punerea completă în executare a deciziei ICSID din 2013.
Citește și: Pe model Micula, România mai poate plăti 6 miliarde de euro
La procesele din Statele Unite, România a încercat să argumenteze că tribunalele americane nu sunt îndreptățite să judece speța, întrucât Tratatul bilateral de protejare reciprocă a investițiilor dintre România și Suedia, cu tot cu clauzele privind arbitrarea disputelor la ICSID, a fost declarat invalid din perspectiva legislației UE.
Însă, judecătorii americani au respins argumentul, arătând că disputa României cu frații Micula datează din 2005, când țara noastră nu era încă membră a UE și, deci, nu i se aplicau normele Uniunii. Guvernul român a retras atunci schema de ajutor de stat de care beneficiau reclamanții tocmai ca parte a demersurilor de implementare a acquis-ului comunitar, în perspectiva aderării.
Acum, o curte federală de apel a reconfirmat această poziție, respingând solicitarea României de a aplica retroactiv deciziile UE privind invaliditatea Tratatului România-Suedia și a Convenției ICSID, decizii care, în argumentația Bucureștiului, ar fi anulat verdictul arbitral din 2013 și ar fi lăsat fără obiect procesele intentate de frații Micula pentru punerea în executare a acestuia, relevă documentul văzut de Profit.ro.
Cum și-a dat România cu stângul în dreptul în cazul Micula
Ioan și Viorel Micula, sunt doi frați gemeni, oameni de afaceri din România care s-au născut în satul Cucuceni, comuna Rieni, județul Bihor, pe data de 8 aprilie 1957. Ei sunt proprietarii grupului European Drinks, European Food, Scandic Distilleries și Transilvania General Import Export.
În urmă cu 26 de ani, guvernul condus de premierul Radu Vasile a emis Ordonanța de Urgență 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, publicată în „Monitorul Oficial “ pe data de 2 octombrie 1998, prin care s-a stabilit că „o arie geografică poate fi declarată zonă defavorizată pentru o perioadă de cel puțin 3 ani, dar nu mai mult de 10 ani”.
Citește și: Deghizat în polițist, copilul miliardarului Micula a descins cu mascații la un rival în afaceri
În virtutea acestei calificări, societățile beneficiau de o serie de facilități fiscale. De exemplu, firmele care își desfășurau activitatea în zonele defavorizate beneficiau de scutirea de la plata taxelor vamale și TVA pentru mașini, utilaje și echipamente care se importau pentru desfășurarea activității.
În plus, erau scutite de plata impozitului pe profit, restituirea taxelor vamale pentru materii prime și piese de schimb, plus multe alte beneficii fiscale. Toate aceste avantaje fiscale aveau rolul de a dezvolta zonele defavorizate.
Câteva luni mai târziu, în aprilie 1999, Guvernul Radu Vasile a dat Hotărârea de Guvern 194/1999 privind declararea zonei miniere Ștei-Nucet, din Bihor, ca zonă defavorizată pentru o perioadă de 10 ani.
În acest context, frații Ion și Victor Micula, cetățeni suedezi, au făcut primele investiții în zonă, care au stat la baza imperiului construit din producerea și vânzarea băuturilor răcoritoare, alcool și ape minerale.
Ajutoare anulate la cererea UE
La începutul anilor 2000, România a făcut primele demersuri pentru a adera la Uniunea Europeană (UE). Negocierile oficiale de aderare au fost deschise în februarie 2000, în cadrul reuniunii Consiliului UE pentru Afaceri Generale.
Câteva luni mai târziu, pe 13 noiembrie, Comisia Europeană a adoptat „Foaia de parcurs” pentru România în vederea aderării la UE în data de 1 ianuarie 2007.
Un an mai târziu, pe 21 noiembrie 2001, UE a constatat că existau în România „o serie de scheme de ajutoare existente, precum și scheme de ajutoare noi incompatibile, care nu erau aliniate la acquis comunitar”, inclusiv facilități acordate în temeiul Ordonanțelor de Urgență emise de Guvernul Radu Vasile.
În acest sens, România trebuia să adopte și să îndeplinească o serie de măsuri în concordanță cu legislația Uniunii Europene. Astfel, statul român fost obligat să renunțe la acordarea de ajutoare de stat pentru zonele defavorizate.
Apare și un tratat cu Suedia
Primele măsuri au fost luate în 2002. Atunci, Guvernul condus de premierul Adrian Năstase a abrogat facilitatea privind scutirea impozitului pe profit prin Legea 414/2002. Între timp, România și Suedia au negociat Tratatul bilateral de investiții pentru protejarea investițiilor, care a intrat în vigoare la 1 aprilie 2003.
Ulterior, Parlamentul României a adoptat Legea 345/2002, publicată în „Monitorul Oficial“ pe 15 septembrie 2003, prin care facilitatea fiscală privind taxa pe valoare adăugată a fost abrogată.
Restul facilităților fiscale au fost abrogate de Guvernul Năstase prin Ordonanța de Guvern 94 din 2004.
Citiți mai multe despre acest subiect aici: Cum și-a dat România cu stângul în dreptul în cazul Micula și a pierdut 400 de milioane de euro
