Partidul s-a angajat într-un program de proiecte masive de infrastructură - noi aeroporturi, porturi, drumuri, căi ferate și proiecte de locuințe publice au apărut în întreaga țară, contribuind la succesul economic semnificativ al Turciei.
„Construcțiile au fost unul dintre pilonii boom-ului economic al Turciei în primii 10-12 ani ai Partidului AK", a declarat Wolfgango Piccoli, director de cercetare la firma de consultanță Teneo, citând "legătura strânsă" a partidului cu industria construcțiilor, potrivit context.news.
În timp ce salvatorii se grăbesc să găsească supraviețuitori printre dărâmături, la o săptămână după cel mai mortal cutremur din Turcia din ultima generație, crește furia cu privire la motivul pentru care atât de multe clădiri s-au prăbușit.
Guvernul președintelui Recep Tayyip Erdoğan a promis să investigheze meticulos orice persoană suspectată de responsabilitate pentru prăbușirea clădirilor, ordonând arestarea a peste 100 de persoane până în prezent.
Însă criticii lui Erdoğan acuză Guvernul său că nu reușește să pună în aplicare reglementările în domeniul construcțiilor, că alimentează corupția și că a cheltuit greșit taxele speciale percepute după ultimul mare cutremur din 1999 pentru a face clădirile mai rezistente.
„Ucigașul nu este cutremurul. Sunt cei care transformă orașele în gropi comune în numele transformării urbane, cei ale căror semnături se află în josul fiecărei aprobări de construcție", a scris săptămâna trecută editorialistul Feray Aytekin Aydoğan în ziarul de stânga BirGün.
Ministrul Mediului, Murat Kurum, a declarat că 24.921 de clădiri din întreaga regiune s-au prăbușit sau au fost grav avariate în urma cutremurelor gemene.
În cei 10 ani până în 2022, pe fondul unei explozii rapide a construcțiilor în Turcia, țara a coborât 47 de locuri în Indicele de percepție a corupției al Transparency International, ajungând pe 101, după ce în 2012 se afla pe locul 54 din 174 de țări.
"Această prăbușire este rezultatul unei politici rentiere sistematice", a declarat liderul partidului de opoziție, Kemal Kılıçdaroğlu, după ce a vizitat orașele afectate de cutremur din sudul țării.
Erdoğan i-a acuzat pe opozanți că încearcă să exploateze situația în scopuri politice și că nu au reușit să facă față corupției în municipalitățile conduse de opoziție, care au fost, de asemenea, grav afectate de dezastru.
Interzicerea Twitter, o greșeală gravă
Orice percepție că Guvernul nu reușește să abordeze dezastrul în mod corespunzător sau că nu a aplicat codurile de construcție adecvate poate afecta perspectivele lui Erdoğan la vot.
De aceea, Guvernul lui Erdogan a luat decizia de a bloca accesul la Twitter în urma cutremurelor devastatoare de săptămâna aceasta pentru a stopa „propagarea știrilor false”.
Această decizie a stârnit indignare, în timp ce oamenii se străduiau să îi găsească pe cei dragi prin rețelele de socializare, potrivit Metro.
Platforma de socializare a fost blocată 12 ore pe mai multe rețele din interiorul Turciei, potrivit NetBlocks, un grup care urmărește întreruperile de internet.
Oamenii foloseau Twitter pentru a împărtăși informații, inclusiv despre sosirea ajutoarelor și despre locația celor care erau încă blocați sub dărâmături după cutremurul inițial de luni.
Decizia de a bloca accesul la Twitter a fost determinată de "dezinformare", potrivit guvernului președintelui Tayyip Erdogan.
Miercuri, oficialii turci au purtat discuții cu Twitter și au declarat că se așteaptă la o „cooperare în combaterea dezinformării în timpul operațiunilor de ajutorare”.
Directorul de comunicare al lui Erdogan, Fahrettin Altun, a declarat că Twitter a cooperat în cadrul întâlnirii și s-a angajat să sprijine eforturile Turciei, iar oficialii așteaptă cu nerăbdare să colaboreze cu acesta "în următoarele zile și săptămâni".
„Dezinformarea este dușmanul comun al umanității și o amenințare gravă la adresa democrației, a păcii sociale și a securității naționale”, a declarat el joi pe Twitter.
„Acest lucru a trebuit să fie făcut deoarece în unele conturi au existat afirmații neadevărate, calomnii, insulte și postări cu scopuri frauduloase', a declarat pentru Reuters un oficial guvernamental turc, citând eforturile de a fura bani sub pretextul colectării de ajutoare.
Un oficial guvernamental care a solicitat anonimatul a declarat că această măsură a întrerupt temporar apelurile reale de ajutor, dar că s-a acționat rapid și serviciul a revenit la normal.
Turcia a restabilit accesul complet la Twitter la începutul zilei de joi.
„Guvernul președintelui Tayyip Erdogan 'și-a pierdut mințile și rezultatul este că strigătele de ajutor se aud mai puțin. Știm tot ceea ce încercați să ascundeți”, a declarat liderul principalului partid de opoziție CHP, Kemal Kilicdaroglu, după ce blocajul a fost impus miercuri după-amiază.
În octombrie anul trecut, Parlamentul turc a adoptat o lege în baza căreia jurnaliștii și utilizatorii de rețele sociale pot fi închiși până la trei ani pentru răspândirea de „dezinformare”.
Președintele a recunoscut luni îngrijorarea opiniei publice cu privire la răspunsul Guvernului, admițând că statul a avut inițial "unele probleme" la aeroporturi și pe drumuri, dar insistând că situația este acum "sub control" și a promis că nimeni „nu va fi lăsat în urmă” în privința ajutorului.
