De ce Paștele catolic și cel ortodox se sărbătoresc în zile diferite? Cum se calculează datele

În 2024, Paștele Catorlic este cu o lună mai devreme față de cel ortodox. Mai exact, catolicii sărbătoresc Învierea duminică, pe 31 martie, în timp ce ortodocșii, pe 5 mai.

Sunt și cazuri în care cele două sărbători pică în aceeași zi. Calcularea datei Paștelui se face în funcție de două fenomene naturale diferite, la ortodocși și catolici.

Astfel, Paştele catolic poate cădea în luna martie sau aprilie şi niciodată în luna mai, în timp ce cel ortodox poate cădea în aprilie sau mai şi niciodată în martie.

De Paștele catolic și cel ortodox se sărbătoresc în zile diferite? Cum se calculează datele

Calcularea datei la care creştinii sărbătoresc Paştele ţine două fenomene naturale, unul cu dată fixă - echinocţiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare - luna plină.

Aceasta din urmă face ca data Paştelui să varieze în fiecare an. Dar în plus, utilizarea a două calendare diferite explică decalajul acestei sărbători la catolici şi ortodocşi. Biserica Catolică se raportează la echinocţiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează acelaşi eveniment astronomic după calendarul iulian (pe stil vechi).

Citește și: Când „cad” Paștele ortodox și catolic în 2024? Între cele două sărbători este o diferență uriașă

Originile sărbătorii pascale sunt legate de sărbătorile mai vechi ale renaşterii naturii şi ale echinocţiului de primăvară. Poporul evreu marchează prin sărbătoarea Paştelui eliberarea din sclavie şi plecarea din Egipt.

La începutul erei noastre, în perioada în care a trăit Iisus, data Paştelui iudeu (Pesah) era fixată în ziua de 14 în luna Nisan (după calendarul lunar), ziua cu prima Lună plină a primăverii.

Nisan este prima lună a anului în calendarul asirian, iar în cel iudaic este prima lună a anului ecleziastic şi a şaptea lună (a opta în anii bisecţi) a anului secular. Numele de "nisan" este de origine asiro-babiloniană şi înseamnă "luna fericirii". Această dată era dependentă de ciclul lunar (anul de 13 luni), şi nu de calendarul solar de 12 luni, aplicat în prezent.

Aşa încât data Paştelui a fost stabilită de primul Conciliu de la Niceea, din anul 325, în "duminica imediat următoare lunii pline după echinocţiul de primăvară'. Calculul acestei date permite stabilirea în calendar nu doar a Paştelui, ci şi a altor sărbători creştine importante.

Iniţial, Biserica Răsăriteană şi cea Apuseană sărbătoreau Paştele la aceeaşi dată. După Marea Schismă din 1054, Biserica Creştină a fost împărţită în două - cea Apuseană sub autoritatea papei şi cea Răsăriteană sub autoritatea patriarhului de la Constantinopol. Mai târziu, în 1582, Papa Grigore al XIII-lea a reformat calendarul iulian (pe stil vechi) din cauza erorilor acestuia faţă de calendarul astronomic (o rămânere în urmă), făcând trecerea la calendarul modern, ce-i poartă numele.

Citește și: Cum va fi vremea de Paște anul acesta? Meteorologii anunță temperaturi ca pentru luna mai

De ce paștele ortodox nu cade niciodată în luna martie?

Din motive de ordin confesional bisericile ortodoxe nu au acceptat reforma gregoriană, păstrând în continuare calendarul iulian. Cu timpul, diferenţa dintre cele două calendare, care la sfârşitul secolului al XVI-lea era de 10 zile, a continuat să crească, şi după 1900 ea a ajuns sa fie de 13 zile.

Astfel, nevoia de armonizare a calendarului în toate domeniile vieţii publice, a făcut ca şi bisericile ortodoxe sa reflecteze la trecerea la calendarul gregorian. Regatul României a adoptat reforma calendarului în anul 1919, când ziua de 1 aprilie pe stil vechi a devenit 14 aprilie pe stil nou.

Congresul interortodox desfăşurat la Istanbul (Constantinopol) în anul 1923 a hotărât adoptarea calendarului gregorian şi în bisericile ortodoxe, rămânând însă la latitudinea fiecărei biserici ortodoxe autocefale să aleagă momentul oportun pentru această trecere. Tot atunci s-a hotărât ca data Paştelui pentru ortodoxie să se calculeze în continuare după calendarul iulian, până când toate bisericile ortodoxe autocefale vor adopta calendarul gregorian, evitându-se astfel diferenţele liturgice din sânul Ortodoxiei.

Însă, Biserica Ortodoxă Rusă şi Biserica Ortodoxă Sârbă nu au adoptat calendarul gregorian. În prezent Biserica Ortodoxă Română sărbătoreşte Crăciunul după calendarul gregorian şi Paştele după cel iulian. Biserica Ortodoxă Finlandeză şi cea Estoniană sunt singurele biserici ortodoxe care sărbătoresc Paştele după calendarul gregorian.

Astfel, deşi este cea mai importantă sărbătoare creştină, Paştele catolic şi cel ortodox nu cad în aceeaşi zi decât rareori (aşa cum s-a întâmplat în 2014 şi se va mai întâmpla în 2017). Paştele catolic poate cădea în luna martie sau aprilie şi niciodată în luna mai, în timp ce cel ortodox poate cădea în aprilie sau mai şi niciodată în martie, scrie Agrepres.

Tradiții de Paștele Catolic

Duminica Paștelui Catolic este marcată prin discursul lui Papa Francisc în Piața Sfântul Petru, din Vatican. Acesta apare în fața a mii de credincioși, pentru a rosti în zeci de limbi tradiționalul mesaj de Paște și binecuvântarea. Discursul lui începe cu „Urbi et Orbi”.

Urbi et Orbi se traduce ca Către cetate și către lume, făcând referire la Roma. Această construcție era folosită adesea în Imperiul Roman, atunci când se începeau diverse adresări oficiale. Papalitatea a adoptat această formulă, fiind folosită atât pentru discursurile către Cetate, cât și către întreaga lume catolică. În prezent, construcția Urbi et Orbi este folosită pentru a deschide mesajul oficial al Papei, de Crăciun și de Paștele Catolic. Mai poate fi utilizată și cu alte ocazii excepționale.

În România se practică și alte tradiții de Paștele Catolic:

vânătoarea de ouă în grădini sau case;
stropitul fetelor nemăritate – un obicei care se practică în multe dintre satele din Ardeal;
dăruirea și ciocnitul ouălor;
servirea preparatelor tradiționale de Paște: pască, miel, ouă roșii etc.

Anul viitor, Paștele catolic și cel ortodox vor avea aceeași dată, mai precis pe 20 aprilie.