Anul trecut, dintre cei 25 de poliţişti anchetaţi, 13 au fost imediat reţinuţi. La scurt timp, 10 aveau deja să fie arestaţi preventiv, iar alţi cinci - puşi sub control judiciar.
Citește și: VIDEO Chioru, Rogojină și Marian au furat un seif cu 300.000 de euro de la un arbitru de câini
În tot biroul nu au mai rămas decât doi angajaţi, sarcinile agenţilor anchetaţi fiind preluate de către colegi de la alte birouri.
Cum s-a aflat de șpăgarii de la Serviciul Rutier Sibiu
Situaţia de la Drumuri Naţionale şi Europene - Serviciul Rutier intrase în atenţia anchetatorilor încă din 2019, când mai mulţi şoferi au început să se plângă despre cum au fost păcăliţi ca să dea mită. Informaţii s-au scurs, însă, şi din interior, de la colegi care ştiau ce se întâmplă. Poliţiştii vizaţi au fost urmăriţi, perioadă în s-au adunat aproximativ 200 de capete de acuzare împotriva lor, din care mai bine de jumătate pentru luare de mită.
Citește și: Cum a corupt-o interlopul oltean Rechinu pe frumoasa politiciană Laura Fernández
Souneau că iau mită pentru sponsorizarea echipei de fotbal
Ion Veştemean, şeful procurorilor sibieni a menţionat că, doar în nouă luni, cei 20 de poliţişti anchetaţi au comis 191 de infracţiuni de la luare de mită, la abuz în serviciu şi favorizarea infractorului.
Apoi, a detaliat modalităţile ingenioase prin care reuşeau poliţiştii să-i convingă pe şoferi să dea mită, de la „măsluirea” radarului” până la intimidarea şi păcălirea conducătorilor auto, conform Adevărul.
Anchetatorii au identificat două moduri de operare dezvoltate de agenţii de circulaţie şi aplicate preponderent.
Cert este că mita era negociabilă, suma varia între 50 şi 500 de lei, o parte din sumele obţinute mergând în buzunarul agenţilor, iar altă parte pentru sponsorizări.
În timpul cercetărilor, poliţiştii au motivat că recurgeau la astfel de tactici pentru a „ajuta” echipa de fotbal a Inspectoratului Judeţean de Poliţie Sibiu, nicidecum pentru a se îmbogăţi.
Porneau radarul, dar nu înregistrau
Anchetatorii au descoperit că poliţiştii porneau radarul din dotarea autovehiculelor MAI, dar nu acţionau şi butonul de înregistrare al aparaturii. Astfel, şoferii puteau vedea abaterea surprinsă, dar nefiind memorată ulterior, superiorii sau oricine ar fi dorit să verifice nu puteau să se prindă de schema concepută.
Urma etapa de legitimare a şoferilor, în care „se purtau discuţii cu acele persoane pentru a se putea trage concluzia asupra <siguranţei>în privinţa săvârşirii unor fapte de corupţie”, au mai descoperit procurorii. Practic, „poliţistul îl descose pe potenţialul mituitor”, pentru a se convinge că va păstra „secretul mituirii”.
Cum îi făceau să scoată banii
Exista în acest proces şi o etapă de intimidare, în sensul că şoferii erau speriaţi, timoraţi când aflau că au fost înregistraţi de radar, ceea ce nu era adevărat, fapt ce ar fi urmat să fie sancţionat pe măsură. Ba se insista şi pe ideea că riscă să piardă dreptul de a conduce, temporar.
„Scopul determinat era de a i se inocula pretinsului contravenient ideea că urmează a suferi rigorile legii, urmând a-i fi suspendată exercitarea dreptului de a mai conduce autovehicule pe drumurile publice - măsură complementară care era apreciată de către covârşitoarea majoritate a contravenienţilor drept cea mai aspră sancţiune”, a mai explicat prim-procurorul Ion Veştemean despre cum erau determinaţi şoferii să fie de acord să dea mită.
Interesant este şi modul prin care agenţii de circulaţie intrau practic în posesia mitei: mergeau la şoferi cu un clip-board în care se afla un top cu procese-verbale tipizate. Acestea aveau rolul de a ascunde sumele primite. Mita era practic dată fie în interiorul actului anterior restituit de poliţist, fie în interiorul clip-boardului care era închis imediat, ca manevra să nu poată fi observată de alţi ochi curioşi.
La finalul dialogului dintre agentul de circulaţie şi şoferul oprit la control, cel dintâi crea impresia că i-a făcut un favor celui din urmă, prin faptul că l-a scăpat de rigoriile legii.